Bogdan Glavan: DESPRE PNL, TRASEISM și „NIRVANA POLITICS”

Bogdan Glavan ne prezinta intr-o postare pe Facebook cateva argumente legate de guvernarea PNL si traseismul politi.

DESPRE PNL, TRASEISM și „NIRVANA POLITICS”
Am văzut în ultimele zile persoane supărate că susținători ai vechiului regim au trecut oficial la PNL, unii ocupând acum funcții importante. Chiar adineauri am văzut o declarație înfiptă a unui politician „de bine”, genul intelectual, care critică faptul că PNL i-a primit în partid, argumentând că procedând astfel nu face decât să alimenteze traseismul politic.
În economie e o vorbă, Nirvana Economics sau Nirvana Fallacy. Ea constă în eroarea de a compara starea actuală de lucruri cu o stare ideală, perfectă și de a trage concluzia că starea actuală este defectă și trebuie schimbată. Bunăoară, ei observă că, bucurându-se de libertatea pe care o au în economia de piață, unii cetățeni consumă cam mult zahăr, ceea ce e rău fiindcă acești oameni se vor îmbolnăvi; soluția ar fi distribuția zahărului pe cartelă, într-o proporție sănătoasă pentru fiecare, așa cum stabilește un comitet de experți. Soluția este însă stupidă, fiindcă ea nu ține cont de costurile instituționale ale înlocuirii economiei de piață cu socialismul, de exemplu, nu vede riscul ca și alte alimente să ajungă să fie distribuite pe cartelă, nici pericolul ca experții să ajungă niște tirani sau să se înșele pur și simplu. Din acest motiv, studenților economiști li se spune: Atenție la Nirvana Fallacy! Nu practicați Nirvana Economics!
Ei bine, văd că unii ipocriți, ca să nu zic analfabeți funcționali, practică Nirvana Politics. Ei propun subliminal sau explicit un ideal politic, uitând unde suntem de fapt. Da, traseismul politic a afectat serios România în acești 30 de ani. Da, e o problemă că unii se răzgândesc cam des. Dar, pe de altă parte, politica este arta compromisului. Judecata politică este o judecată de antreprenoriat politic, care se poate dovedi eronată sau reușită, dar care nu poate fi din capul locului cenzurată pe baza unor principii ad hoc precum „Traseismul e rău, fiecare să stea la locul lui în partidul lui!”.
În fapt, în urmă cu ceva timp a căzut guvernul Dăncilă. Multă lume și-a dorit asta. Cum a căzut guvernul Dăncilă? A venit oare un sobor de heruvimi și a intonat imnuri emoționante până când Dăncilă, în lacrimi, și-a dat demisia? Nu, guvernul a căzut prin formarea unei noi majorități. Fiindcă așa a țipat lumea în stradă, că vrea „Jos Dăncilă!”. Cum s-a realizat noua majoritate, printr-un concurs de rezolvat ecuații diferențiale sau prin meditații cu aiahuașcă? Nu, ea s-a realizat prin negocieri și compromis politic. Adică prin redistribuirea puterii. Fiindcă așa funcționează politica.
Cine e dezamăgit de democrație și de politică, să se ducă să își cultive virtuțile la mânăstire, o idee excelentă. Dar nu poți să rămâi în politică și să aburești lumea cu triluri de privighetoare virgină, ducând lumea în eroare că politica e posibilă și altfel decât prin negocieri, cedări, compromisuri.
Din câte îmi amintesc, Ludovic Orban a spus de la bun început că parlamentarii care vor vota căderea regimului vor fi primiți în PNL. Atunci lumea nu a zis nimic, nici pâs. Cu toții ne închinam să zboare Dăncilă. Prin aceste compromisuri PNL a oferit societății niște struguri, strugurii unei guvernări mai bune. Acum, iată că s-au găsit unii care să spună că strugurii sunt acri.
Primirea unor parlamentari ai vechiului regim în PNL face parte din costul pe care acest partid și l-a asumat. Trebuia să ofere ceva. Și nu este nici măcar costul cel mai mare asumat de PNL. Preluarea guvernării de unul singur, asta este cu adevărat provocarea, fiindcă oricine știe că guvernarea erodează, că inevitabil vor fi comise și greșeli etc. Dar PNL și-a asumat asta. Alții nu, ei și-au făcut calculul că e mai bine să chibițeze principial de pe margine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *