Ciprian Grosu candidat la primaria Rediu: Susținem “Rediu Verde”! Drujbele, să tacă…

Suntem copiii naturii și trebuie să ne raportăm la ea cu respect.

Toți locuitorii de baștină ai comunei s-au născut cu dragoste de natură. Comuna a crescut însă și datorită tuturor celor care au dorit să părăsească orașul și s-au mutat în satele comunei, din dorința regăsirii legăturii cu natura.

Ceea ce se întâmplă de prea mult timp la nivel național în privința defrișărilor necontrolate, multe ilegale, părea la un moment dat că este foarte departe de noi. Din păcate, chiar de curând, drujbele au sunat în pădurile Dobrovățului, dar și în pădurile Rediului.

Această agresiune trebuie să înceteze.

Trebuie să ne reamintim ce ne-a animat să venim, să trăim și să ne creștem copiii aici. Trebuie să protejăm natura, trebui să protejăm pădurile. Și să le dezvoltăm.

Pentru aceasta, unul dintre proiectele mele de suflet la care lucrez de câteva luni se va materializa, pe timpul mandatului meu de primar, în a împăduri 2 mari suprafețe de teren:

– o suprafață de 16,8 hectare din versantul situat pe limita de N-E a lacului Rediu;
– o suprafață de 45,5 hectare din versantul situat pe limita de N-E de peste drum de baza sportivă a comunei.

Obiectiv principal:
– Împădurirea suprafețelor de teren degradate și consolidarea versanților.
– Conservarea și dezvoltarea zonelor verzi.

Documente:
cipriangrosu.ro/documente/impadurire/anexa-impadurire.pdf

Studiu:
CARACTERIZAREA AGROPEDOLOGICĂ a suprafețelor aduse în discuție, efectuată de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Iași (OSPA), ne spune răspicat ce putem și ce nu putem realiza în aceste zone de mare interes pentru mulți dintre cetățenii comunei care locuiesc în zonă și nu numai. Interesul imediat cu efectul financiar cel mai bun pentru investitori (în primul rând) dar și pentu bugetul comunei (pe termen scurt), trebuie să recunoaștem, ar fi o destinație imobiliară (locuințe, construcții administrative, social culturale, industriale sau edilitare etc).
Însă această abordare este varianta cea mai distructivă pe termen lung.

De ce?

În primul rând pentru că grija noastră trebuie îndreptată spre natură, spre un mediu curat, spre moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri.

În al doilea rând, pentru că nu se poate!

Datorită interdependenţei şi condiţionării reciproce a procesele naturale, pe aceste suprafeţe de relief acţionează concomitent un întreg complex de factori: eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, tasări, surpări, alunecări. Toate aceste fenomene naturale și multe alte influențe antropice limitează foarte mult modul de folosință a terenurilor respective.

În prezent, din punct de vedere agricol terenul este și a fost folosit ca pășune datorită neuniformității reliefului și prezenței a numeroase ogașe, șiroiri și pe alocuri ravene, a adâncimii fluctuante a apei freatice, datorită apariției pe alocuri a izvoarelor de coastă, a alunecărilor de teren.

Factorii limitativi principali stabiliți prin studiile OSPA Iași (Anexa atașată) și de care trebuie să ținem cont sunt:
– neuniformitatea accentuată a terenului, panta mare de relief;
– eroziunea puternică şi foarte puternică;
– dezorganizarea scurgerii pe versanţi;
– conţinutul scăzut în substanţe nutritive şi distribuţia neuniformă a acestora.

Este mai mult decât clar.

Măsurile generale de amenajare în vederea ameliorării stării terenului propuse de către specialiștii din cadrul Agențiilor de specialitate a statului se referă la:
– nivelări şi modelări uşoare pentru a pastra categoria actuală de folosință;
– reînsămânţări şi supraînsămânţări cu ierburi perene, pentru restabilirea echilibrului ecologic şi ameliorarea aspectului peisagistic;
– benzi de arbuşti la mijlocul versantului cu rol antierozional pentru a proteja de scurgeri și inundații eventualele gospodării de la baza versanților;
– amenajarea de plantații silvice de protecţie pe tot versantul (!!!).

Și, mai adaug eu, alei prin pădurea pe care vrem să o dezvoltăm pe aceste două dealuri, trasee pentru biciclete, bănci și zone pentru socializare.

Studiile aprofundate preluate de la Oficiul de Pedologie și Agrochimie Iași sunt prezentate în Anexa atașată și oricine poate înțelege cu ușurință ce putem sau nu putem face, ce este și ce nu este bine…

Având în vedere cele expuse, cele două perimetrele cercetate prezintă condiții bune pentru folosință silvică deoarece factorii limitativi pot fi ușor corectați iar folosirea pentru plantare a unor specii tolerante la limitările impuse pot duce la creșterea rentabilității terenurilor.

Din punct de vedere agricol, cele două terenurile studiate se încadrează în clasele V – VI de pretabilitate pentru arabil, IV – V pentru pajiști, iar pentru vie sau pomi ar necesita lucrări de îmbunătățire funciară mult prea costisitoare, existând pericolul reactivării alunecărilor de teren.

Surse de finanțare:
MADR (măsura 😎, fonduri accesate prin programele derulate de Ministerul Mediului, fonduri nerambursabile, programe cu finanțare europeană și campanii civice locale în parteneriat cu ONG-uri.
Termen de implementare: anul 1 – 4+ (2020-2024+)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *